07.10.2014

Vasile Nicolescu



ECOU FLORENTIN

Era un timp cu îngeri de aer.
La poarta paradisului te-aşteptam rătăcit:
vino să ne facem lumină!
Pe-aceste pietre nu se poate călca.

Era un timp fără ţărm, fără val.
Pe rugul asfinţitului fără glas te strigam.
Cu un sărut îţi opream respiraţia,
aurul lui Dumnezeu să rămînă pe ram.



ECO FIORENTINO

C'era un tempo con angeli d'aria.
Alle porte del paradiso ti aspettavo smarrito:
vieni a farci luce!
I passi sono proibiti su questi sassi..

C'era un tempo senza riva, senz'onda.
Sul rogo del tramonto senza voce ti chiamavo.
Con un bacio fermavo il tuo respiro,
che l'oro d'Iddio stia ancora sul ramo.



FLORENTINE ECHO

It was a season of airy angels.
At the gates of heaven I stood waiting for you in bewilderment:
come, it's time to change into light!
Footsteps are forbidden on those stones.

It was a tideless, boundless season.
In the twilight blaze mutely I cried after you.
Bating your breath, pressing my lips against yours,
that God's gold still should  hold on the twig.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...